Specificitatea

Specificitatea este partea persoanelor cu adevărat negative (conform standardului de referință) pe care testul le recunoaște ca negative: adevărat negativi împărțiți la toți negativii. Un test cu specificitate ridicată dă rar alarme false; un rezultat pozitiv vorbește atunci mai degrabă pentru diagnostic - la caracteristici rare însă adesea mai slab decât s-ar crede (vezi valorile predictive).

Exemplu: Din 100 de copii fără diagnostic, 88 rămân neobservați la screening: specificitate = 88% (IC 95% de la 80 la 93%).

Atenție: Standardul de referință este luat drept adevăr; dacă el însuși este nesigur, sensibilitatea și specificitatea sunt distorsionate.